Alimentatia in sarcina

ALIMENTATIA IN SARCINA

Alimentatia unei femei inainte si in timpul sarcinii influenteaza nu numai cresterea si dezvoltarea propriului copil ci poate influenta aparitia unor malformatii sau a retardului mental daca exista deficiente de minerale sau de vitamine cum ar fi iodul sau acidul folic,sau aport excesiv de vitamina  A .
Administrarea de acid folic preconceptional si in timpul sarcinii a aratat ca ajuta la reducerea cu 75% a aparitiei defectelor de tub neural. Deficiente in dezvoltarea intelectuala si psihomotorie sau cretinismul endemic, cea mai severa forma de afectare a creierului cauzata de deficienta de iod, poate fi prevenita printr-un supliment adecvat de iod inainte si in timpul sarcinii.Aportul excesiv de vitamina A, in special in primele 3 luni, s-a dovedit ca este teratogenic pentru fat.
Obezitatea materna creste riscul aparitiei anumitor malformatii congenitale,  iar copii  au un  risc crescut de complicatii la nastere , de aparitie a macrosomiei si de moarte perinatala.

CONSILIERE IN PRECONCEPTIE

Femeile subponderale ( <45 kg ) trebuie incurajate sa ia in greutate inainte de sarcina pentru a scadea  riscul de nastere a unor copii cu greutate mica. Pentru femeile supraponderale scaderea in greutate trebuie incurajata inainte de a ramane insarcinate deoarece obezitatea materna este asociata cu fertilitate scazuta, iar in timpul sarcinii cu risc crescut de diabet gestational, hipertensiune arteriala indusa de sarcina, preeclampsia, macrosomie fetala, moarte fetala intrauterina , operatie cezariana, dificultati in alaptare.

NECESARUL NUTRITIONAL IN SARCINA

Carbohidratii ar trebui sa constituie aproximativ 50% din dieta pentru majoritatea gravidelor, ei fiind importanti pentru producerea de energie si in protejarea proteinelor de a fi folosite ca sursa de energie. Cerealele integrale, fructele, legumele,iaurtul, leguminoasele (fasolea, soia, lintea,  mazarea)  contin carbohidrati. Acest grup furnizeaza si necesarul de fibre cu rol in prevenirea constipatiei si a hemoroizilor.

Proteinele sunt necesare pentru cresterea  tesuturilor fetale si materne. Gravida ar trebui sa ingere 1,1 g/kgcorp pe zi proteine( de exemplu o gravida cu greutatea de 60 de kg ar trebui sa manance 66 de grame de proteine pe zi ). Proteinele pot fi de origine animala sau vegetala. Adolescentele (<16 ani) si sarcinile gemelare au un necesar crescut de proteine.

Grasimile  reprezinta 30% din necesarul de calorii pe zi, iar majoritatea ar trebui sa fie reprezentate de cele nesaturate-mono sau polinesaturate. Organismul uman poate sintetiza acizi grasi mono- si polinesaturati, dar nu si acizi grasi esentiali. Nivelul acizilor grasi polinesaturati din organismul fetal este in stransa dependenta cu cel din organismul matern. Acest fapt este in particular adevarat pentru acidul docosahexaenoic (DHA) care se acumuleaza in creierul fetal in a doua jumatate a sarcinii si este un component esential pentru lipidele din structura retinei. Numeroase studii au aratat ca aportul de peste gras, ulei de peste sau de Omega 3 reduce riscul de nastere prematura, de aparitie a depresiei postpartum si asigura o dezvoltare cognitiva si acuitate vizuala  mai bune.
Din cauza continutului ridicat in mercur este de evitat tonul proaspat sau congelat, pestele spada, macroul King, rechinul.
Sunt recomandate doua mese de peste  sau de crustacee pe saptamana  cu un continut scazut de mercur : creveti, somon de crescatorie sau salbatic, hering, pastrav, sardine, ton  in conserva.

Calciu este important in formarea oaselor si a dintilor si in mentinerea lor in stare buna .Aportul adecvat de calciu in sarcina este  de 1000 mg/ zi pentru femeile de 19-50 de ani si de 1300g/ zi pentru cele sub 19 ani. Laptele (100ml), iaurtul (100ml), branza(50 de grame) furnizeaza cate 300 mg de calciu.Alunele, broccoli, sardinele si somonul cu oase  sunt de asemenea surse bune de calciu.

RECOMANDARI DE ALIMENTATIE

Frecventa meselor –este bine sa nu treaca  mai mult de 5 ore intre mesele principale.
Cu cat intervalul intre mese este mai mare cu atat exista pericolul hipoglicemiei care poate declansa evenimente neuroendocrine care afecteaza fatul.
La culcare este recomandata o mica gustare (aprox. 200 de calorii) pentru a evita o perioada lunga fara aport caloric.
Nu exista un singur aliment perfect; alimentele in combinatii diferite ar trebui sa ofere toate substantele nutritive esentiale.

Fainoasele si painea din cereale integrale ar trebui sa fie prezente in 6 portii pe zi , o portie fiind reprezentata de o ceasca si jumatate de orez, paste, cereale sau o felie de paine. Cerealele furnizeaza fibre, carbohidrati , vitamine din familia B-urilor, acid folic si fier.
Din familia fructelor, 3 pana la 5 portii sunt recomandate pe fiecare zi. Multe femei cresc aportul de suc de fructe in ideea ca scad pe  cel de sucuri din comert, dar  acesta poate aduce un surplus de calorii . Sunt de preferat fructele proaspete in locul sucurilor de fructe.

Legumele sunt recomandate in 3 pana la 5 portii pe zi , proaspete sau congelate, o portie fiind reprezentata de o ceasca de legume crude sau de o ceasca si jumatate de legume gatite.

Carnea este recomandata in cantitate de 2-3 portii pe zi.( Carne slaba,peste, pui).

Suplimentele  de multivitamine sunt recomandate doar gravidelor care au o dieta inadecvata dar si in sarcina multipla, infectia cu HIV, fumatoare, adolescente, vegetariene, intoleranta la lactoza.

Cafeina este prezenta in cafea, ceai, cola, ciocolata iar excesul a fost asociat cu cresterea riscului de avort, greutate mica la nastere. Un consum moderat de cafeina pe zi (–sub 200 mg pe zi, continut in doua cesti  ) este permis.

Alcoolul traverseaza placenta si este considerat teratogen avand ca efecte  scaderea sintezei de ADN, afectarea  cresterii si a diferentierii celulare, modificari in functia placentei, si scaderea transferului de glucoza si de aminoacizi catre fat.
Avortul spontan este de doua ori mai frecvent in consumul moderat de alcool( mai mult de 30 de ml de doua ori pe saptamana), si de patru ori mai frecvent in consumul mare de alcool(1-5 bauturi alcoolice pe zi ,4 zile pe saptamana).
Sindromul fetal alcoolic este caracterizat prin greutate si lungime mica la nastere, circumferinta craniana scazuta, anomalii congenitale si deficiente intelectuale, anomalii faciale.
Deoarece nu este cunoscuta cantitatea minima de alcool  care nu poate afecta fatul,  este de preferat ca femeile sa evite consumul de alcool in timpul sarcinii.

Exercitiile fizice moderate ca intensitate sunt recomandate pentru minimum 30 de minute pe fiecare zi in toate zilele saptamanii.
Gravidele trebuie sa acorde atentie deosebita hidratarii inainte, in timpul, si dupa sport pentru a evita deshidratarea.O mica gustare cu carbohidrati este recomandata cu o ora inainte de sport pentru a evita hipoglicemia. Deasemenea o mica gustare cu carbohidrati este necesara si dupa sport in functie de durata si de intensitatea efortului fizic.

CRESTEREA IN GREUTATE IN SARCINA

Greutatea totala castigata in timpul sarcinii de catre o femeie sanatoasa aflata la prima sarcina care mananca fara restrictii ar trebui sa fie de aproximativ 12,5 kg.
Se considera ca pentru femeile supraponderale, cresterea optima in greutate este de 7 kg, 9 kg pentru femeile normoponderale si de 14 kg pentru cele subponderale .
Cresterea in greutate de la conceptie si pana la nastere nu are un traseu liniar.
Astfel, o femeie normoponderala sanatoasa ia putin in greutate in primul trimestru ,aproximativ 0,65-1,1 kg pana la 10 saptamani. In trimestrul al doilea poate lua in greutate 0,45 kg pe saptamana, iar in trimestrul al treilea 0,36 kg pe saptamana.
Scaderea  sau stagnarea in greutate  pentru  doua saptamani , in trimestrul trei de sarcina nu este ceva neobisnuit.
Dupa nastere, cel mai repede se scade in greutate intre a patra si a zecea zi postpartum, scaderea fiind datorata in principal  eliminarii apei din tesuturi. In urmatoarele saptamani scaderea in greutate este mai lenta, aprox. 0,25 kg pe saptamana.Alaptarea pentru o perioada mai lunga de 60 de zile are un efect favorabil asupra scaderii in greutate .

Listeria

Femeile insarcinate prezinta un risc crescut de a face listerioza care poate determina avort, moarte fetala sau afectare severa materna.
Gravidele ar trebui sa evite crenvurstii  sau preparatele din carne care nu sunt bine preparate termic, branzeturile feta, brie, camembert, branza albastra, pateurile, terinele, somon afumat, oul moale, maioneza , laptele crud nepasteurizat sau alimente care contin lapte crud.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *